Călătoria cu sinele,o călătorie interioară
Călătoria imaginară sau reală?
Proiect
de lecție
DATA: 24.03.2015
CLASA: a IX-a A
ŞCOALA: Colegiul Național de Artă “Ion
Vidu”
CADRU DIDACTIC: Adina Morar
CONSTRUCȚIA:
Aria curriculara: Limbă și Comunicare
Disciplina de învăţământ: Limba și literatura
română
Unitatea de învățare: Aventură. Călătorie
Tema: Herman Hesse, Siddharta.
Textul narativ. Înțelegerea textului
Tipul lecţiei:
Lecție de dobândire de cunoștințe
Competențe specifice: 1.1 utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în receptarea textelor
care abordează
1.2. identificarea elementelor specifice din structura genului epic
1. 3. exprimarea orală sau în scris a
propriilor reacţii şi opinii privind textul
Siddharta de Hermann Hesse
2.3. compararea
ideilor şi atitudinilor diferite în dezvoltarea aceleiaşi teme literare
Competențe generale: 1. Utilizarea corectă
și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de
comunicare monologată și dialogată
2.Receptarea mesajului scris, din textele literare,în scopuri diverse
Obiective operaţionale:
O1: să identifice tipurile de călătorie
O2: să transcrie indicii temporali și spațiali din
textul citit
O3: să recunoască
apartenența textului citit la genul epic
O5: să
precizeze tema textului citit și să
argumenteze importanța călătoriei în formarea personalității
STRATEGIE
DIDACTICĂ:
Metode și
procedee didactice: lectura explicativă, problematizare, conversația
euristică, exercițiul
Mijloace de învățământ: manualul,fișe de lucru, tabla
Forme de organizare a activităților: activitate
frontală, activitate individuală, activitate pe grupe
Metode de evaluare: observarea sistematică a elevilor, chestionarea orală
Locul de desfășurare a lecției: sala de clasă
Secvența lecției
|
Timp
|
Obiective operaționale
|
Conținutul învățării
|
Strategia didactică
|
Forme de organizare
|
Observații
|
|||
Metode
|
Mijloace
|
C
|
G
|
I
|
|||||
Momentul introductiv
|
2 minute
|
Pregătirea materialelor de lucru și asigurarea climatului afectiv
necesar desfașurării orei. Elevilor li se cere să își deschidă caietele de
limba și literatura română.
|
x
|
||||||
Captarea atenției
|
13
minute
|
O1
|
Elevii vor fi imparțiți in jumatate, o parte vor primi o sarcină de lucru,
iar cealaltă parte o altă sarcină de lucru. Cele două exerciții vizează
realizarea fie a unui text descriptiv despre o călătorie într-un loc imaginar
sau real cu precizarea timpului și scopului acesteia ,fie a unui text argumentativ pornind de la un
citat care tratează tema călătoria interioară,a sinelui . Se alocă 5 minute
pentru redactarea textelor. Dupa
finalizarea redactării se vor citi câte 2 exemple aparținând atât textului
descriptiv, cât și celui argumentativ. Se discută despre diferențele dintre
călătoria reală și cea imaginară.
|
Exercițiul
Conversația euristică
|
Tabla
Caiete
|
x
|
|||
Anunțarea subiectului leției și a obiectivelor
|
2
Minute
|
În urma activității anterioare,elevilor li se va spune că în această
oră vor începe o nouă unitate de învățare care tratează tema
călătoriei/aventurii. Se notează pe tablă titlul lecției Siddharta de
Hermann Hesse, Textul narativ.Întelegerea textului , și elevilor li se spune să deschidă
manualele de limba și literatura română. Elevii sunt anunțați că se urmărește
înţelegerea particularităților genului epic in texte care abordeaza tema
călătorie/aventură.
|
Explicația
|
Tablă Caiete
|
x
|
||||
Organizarea și îndrumarea învățării
|
28
minute
|
O2
O3
O4
|
Se lecturează textul lui Hermann Hesse,Siddharta și se
efectuează exercițiile 1,2,3,4 de pe marginea textului.Dupa efectuarea
acestor exerciții elevii sunt întrebați cărui gen ii aparține textul citit și
ce particularități cunosc despre genul epic. Se notează pe tablă definiția
genului epic cu cele trei trăsaturi definitorii ale lui:narator,actiune
personaje. Se efectuează exercițiul 5, precizându-se tema și motivul care se
găsesc în acest fragment.După
rezolvarea acestor exerciții elevii sunt întrebați dacă au citit alte texte care tratează tema
călătoriei/aventurii. Profesorul le propune o lista cu 5 autori și 5 opere
care tratează această temă, texte pe care ei trebuie să le citească până la
sfârșitul acestei unități.Fiecare elev primeşte o fişă de lectură care
conţine 3 fragmente şi în care apare tema călătoriei, însă fiecare abordează
tema cu un scop diferit. După lectură se notează pe tablă cele două tipuri de
călătorii,reală şi imaginară, şi cele trei caracterisitici specifice lor
locul, timpul şi spatiul.
|
Lectura
Exlicația
Analiza de text
Conversaţia euristică
|
Manuale
Caiete
Tablă
Fișe de lectură
|
x
|
|||
Asigurarea retenției și a
transferului
|
3 minute
|
Elevii primesc ca temă pentru acasă de rezolvat exercițiul 6 și
exercițiul corespunzător secțiunii Extra-text, din manual.
|
Explicația
|
Caiete
Tablă
|
x
|
||||
Încheierea lecției / aprecieri și recomandări
|
2 minute
|
Profesorul formulează
aprecieri privind modul în care elevii au îndeplinit sarcinile propuse.
|
Explicația
|
x
|
Fișă
de lectură
“Românii călătoresc puţin,
iar când pornesc peste graniţă, se duc negreşit la Paris. Mirajul Parisului de
altfel ademeneşte pe toţi oamenii dornici de mai multă civilizaţie din toate
colţurile globului pă mântesc. Printr-un consens universal, Parisul este ceea
ce a fost Roma în culmea gloriei ei. Capitala lumii. Fără să fie „cel mai” în nici o privinţă specială ,e totuşi oraşul visat de toţi în
toate privinţele, metropola luminii şi a civilizaţiei.
Vagonul nostru porneşte tixit. Îmi
închipuiam că ne vom rări pe drum. La frontieră însă am văzut că toţi mergem la
Paris. Un vagon întreg de români!
Din clipa când am observat că avem
aceeaşi ţintă, ne-am apropiat
ca
pelerinii. Eram de toate categoriile.[...]
Cel mai taciturn a fost toată vremea
un aprod care mergea la Paris cu nevastă-sa, să facă avere...”
Liviu Rebreanu - Metropole.Paris
„La umbra nucilor îl
întâmpină o neaşteptată, nefirească răcoare, şi Gavrilescu rămase o clipă
derutat, zâmbind. Parcă s‑ar fi aflat dintr‑o dată într‑o pădure, la munte.
Începu să privească uluit, aproape cu respect, arborii înalţi, zidul de piatră
acoperit cu iederă, şi pe nesimţite îl cuprinse o infinită tristeţe. Atâţia ani
trecuse cu tramvaiul prin faţa acestei grădini, fără să aibă o singură dată
curiozitatea să se coboare şi s‑o privească îndeaproape. Înainta încet, cu
capul uşor aplecat pe spate, privind creştetele înalte ale arborilor. Şi
deodată se trezi în faţa porţii, şi acolo, parcă ascunsă de mult, pândindul, îi
ieşi în faţă o fată tânără, frumoasă şi foarte oacheşă, cu salbă de cercei mari
de aur.....
Era o încăpere ale cărei margini nu le putea
vedea, căci perdelele erau trăise şi în semiîntuneric paravanele se confundau
cu pereţii. Începu să înainteze, călcând pe covoare din ce în ce mai groase şi
mai moi, ca şi cum ar fi călcat pe saltele, şi cu fiecare pas bătaia inimii se
accelera, până ce îi fu frică să mai înainteze, şi se opri. In acea clipă se
isimţi deodată fericit, parcă ar fi fost din nou tânăr, şi toată lumea ar fi
fost a lui, şi Hildegard ar fi fost de asemenea a lui.”
Mircea Eliade -
La Ţigănci
Foarte interesant! 👍
RăspundețiȘtergere